din "obiceiurile" pribegilor care se prosternează pentru un bănuţ. Lăsând la o parte orice urmă de demnitate, guvernul vrea să ridice, în plină criză a energiei, cerşetoria la rang de din "obiceiurile" pribegilor care se prosternează pentru un bănuţ. Lăsând la o parte orice urmă de demnitate, guvernul vrea să ridice, în plină criză a energiei, cerşetoria la rang de politică socială, demonstrând că ADN-ul milogelii este bine ancorat pe meleagurile dâmboviţene. Dacă în străinătate cerşim de foame, acasă am ajuns să "negociem" cu marile companii din domeniul petrolului de frica frigului. şi asta pentru că guvernanţii s-au trezit în prag de iarnă surprinşi de avalanşa preţurilor la gazele naturale, care tinde să îngroape speranţele multora dintre români de a trece cu bine peste sezonul rece. La ceas de seară, jocul politic dintre Palatele Cotroceni şi Victoria a născut un "monstru", care se doreşte a fi un fel de plan de salvare. Dacă preşedintele a băgat în priză Consiliul Suprem de Apărare al ţării, unde a pus pe masa discuţiilor dosarul privatizării Petrom, care, de altfel, nu mai poate fi întors de la groapă, premierul Călin Popescu Tăriceanu a demarat deja o serie de negocieri cu Wolfgang Ruttenstorfer, şeful OMV, companie care are control pe aproape toate zăcămintele de petrol românesc, pentru a-i determina pe austrieci să facă politică socială în România. Pe motiv că domeniul energetic este unul sensibil pentru populaţie.

Concret, intenţiile Executivului vizează ca marile companii petroliere să contribuie la crearea unui fond special, a cărui menire să fie amortizarea creşterii preţului la gaze pentru consumatorii casnici. Cu alte cuvinte, petroliştii să dea bani din propriile venituri, fie ele adunate şi din exploatările naţionale, pentru a face mai uşoară ghilotina întreţinerii la români. Gestul de a cerşi astăzi bani marilor companii occidentale din eco