Iata ca in continuare, dupa mai bine de doi ani de la introducerea ei, cota unica, in ciuda succesului sau evident, continua sa se mentina in dezbatere. Ceea ce nu este rau. Rau este insa ca detractorii sai utilizeaza date eronate sau invoca argumente de natura populista care trebuie sa fie cu totul straine abordarilor de natura economica. Intr-un articol publicat in ZF din data de 27 februarie a.c., fostul ministru al finantelor, Mihai Tanasescu, altminteri un sustinator al cotei unice pe vremea cand era ministru, face cateva comentarii asupra carora as dori sa ma opresc. In primul rand, nu este adevarat ca investitorii straini au fost potrivnici introducerii cotei unice. Atat structurile patronale romanesti cat si asociatiile investitorilor straini au salutat introducerea cotei unice si nu cunosc nicio declaratie publica prin care aceste asociatii sa fi cerut reintoarcerea la sistemul proportional de taxare a veniturilor.
In al doilea rand mi se pare ca utilizarea ca argument impotriva cotei unice a faptului ca anual, prin introducerea cotei unice de 16%, 1 miliard de euro raman in buzunarele contribuabililor este cel putin straniu. Noi guvernam in primul rand pentru contribuabili si abia apoi pentru administratori. De aceea o masura care sporeste veniturile romanilor este, in opinia mea, cu totul laudabila. As fi comentat, totusi, acest argument, daca, per ansamblu, veniturile bugetare ar fi inregistrat o scadere. Atunci cand am alcatuit programul de guvernare, noi am socotit ca dupa 18 luni veniturile bugetare din impozitul pe venit vor fi, in termeni reali, mai mari decat cele din decembrie 2004, in conditiile in care impozitul scade cu 33%, adica de la o cota medie de 24% la o cota unica de 16%. Iata ca am avut dreptate. Veniturile bugetare din impozitul pe venit si salarii (mil. RON) au fost urmatoarele: 2004 - 7.122 mil., 2005 - 6.748 mil., 2006 - 9
