Umilintele iesenilor cu dizabilitati suportate cind vor sa se angajeze Cit valoreaza vorbele pompoase spuse la intruniri oficiale sau seminarii despre combaterea discriminarii persoanelor cu handicap? "Zero barat", spun cei in cauza. "Ziarul de Iasi" a stat de vorba cu trei astfel de ieseni, toti licentiati sau masteranzi in diferite specializari, si va relateaza pas cu pas calvarul prin care au trecut acestia in cautarea unui loc de munca. Cum sint ei tratati de potentialii angajatori, cum vorbesc cu ei profesorii, colegii, cum se uita la ei lumea pe strada? Sint umilinte prin care trec, mai mult sau mai putin, peste 24.000 de ieseni. Pe larg despre dramele lui Cristi, Luiza si Marius, in rindurile ce urmeaza. Au mostenit boala din nastere sau au capatat-o in urma unui accident. Sint etichetate ca persoane cu grad diferit de handicap si, pe linga suferintele fizice, au de indurat si umilintele la care sint supusi de catre ceilalti. Sint aratati mereu cu degetul, uneori chiar batjocoriti, iar reprezentantii agentilor economici refuza parca sistematic sa ii angajeze. Motivele nu sint totdeauna clare, iar respingerea lor este pusa pe seama cunostintelor necesare, pe care nu le-ar avea. In judet sint inregistrate 24.600 de persoane cu diverse dizabilitati. Fiecare cu trauma si umilintele sale. "Ziarul de Iasi" va prezinta astazi trei cazuri dintre acestea, cazuri de oameni care au cu adevarat nevoie de ajutor, dar, din cauza celor care paraziteaza bugetul destinat lor, primesc foarte putin. Care este realitatea in care ei traiesc zilnic, cum ii trateaza angajatorii, cit de greu isi gasesc un loc de munca? Batut de un sofer nervos Cristi Dulgheru, masterand: probleme de locomotie si de vorbire dupa un accident rutier Cristi Dulgheru are 29 de ani si in urma cu 11 ani a suferit un grav accident de circulatie, in urma caruia, desi pare un om absolut normal, a ramas cu sech