De ce spioane?
"Femeile sunt mai buni si mai folositori agenti decat barbatii", iar "o femeie bine plasata e mai productiva decat zece diplomati". Este opinia unuia dintre cei mai cunoscuti spioni-sefi, conducatorul temutei STASI, Markus Wolf.
Femeile sunt "arme efective" in lumea informatiilor si spionajului. Ele au fost, de-a lungul timpului, "spioane, tradatoare, eroine, sabotoare, teroriste". Sunt concluziile unor lucrari de specialitate cu aceasta tema al caror numar s-a inmultit in ultima vreme, dintre care amintim Women in Espionage: A Biographical Dictionary de M.H. Mahoney (1993).
Dar care sunt calitatile care au facut ca femeile sa devina "amazoane ale spionajului"? Filosoful indian Kautilya scria, inca in secolul IV i.Hr., ca folosirea femeilor in activitatile de spionaj se datoreaza capacitatii lor de a patrunde neobservate, de a-si disimula prezenta in "lumea barbatilor" sau, in tot cazul, de a nu putea fi banuite de asemenea actiuni. S-a mai considerat ca un alt atu al femeilor in "lumea spionajului" ar fi prejudecata potrivit careia ele au fost considerate "obiecte frumoase, fara prea mult creier", ceea a facut ca aportul lor in spionaj sa fie subestimat, permitandu-le sa isi desfasoare activitatile informative mai mult sau mai putin nestingherite. Alti autori sunt de acord ca insesi calitatile specifice ale "sexului slab" (mai este nevoie sa le enumeram?) au devenit tot atatea "arme" pe "frontul secret".
Inca in urma cu 2.500 de ani, Sun Tzu, autorul lucrarii Arta razboiului, a vorbit despre folosirea concubinelor in obtinerea de informatii. Iar unul dintre cei mai importanti agenti FBI, I.C. Smith, declara, intr-un interviu acordat presei din Romania: "Istoria este clara in acesta privinta: sexul si spionajul au fost mana in mana inca de la inceputuri". In tot cazul, daca "traficul cu amor" a fost considerat drept cea ma
