Ascensiunea omului de afaceri Bogdan Cihodaru pare să fi avut în spate două constante. Speculaţia şi acţionarea la limita şi în spatele legii pentru obţinerea unor suprafeţe foarte mari de teren. În rechizitoriul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Iaşi sunt descrise o serie de fapte care, dacă ar fi adevărate, ar da fiori pe şira spinării oricărui ieşean care trage nădejdea într-un sistem administrativ şi juridic onest. Funcţionari care dau din pix zeci de hectare, lentoare din partea autorităţilor când vine vorba de protejarea patrimoniului statului, dosare înregistrate în cascadă doar pentru a ajunge la un anumit judecător, sentinţe ciudate şi inexplicabile ale aceloraşi judecători. Şi multe altele.

În documentul citat, întocmit de procurorul Emilian Eva, se vorbeşte şi despre bâlbâielile legislative cu privire la actele normative de fond funciar care ar fi dus la apariţia unor speculatori imobiliari. Anchetatorii spun despre Bogdan Cihodaru că, folosindu-se de desele modificări legislative, dar şi de corupţia din aparatul administrativ, ar fi „devenit în câţiva ani unul dintre cei mai importanţ i jucători pe piaţa imobiliară locală“. Una dintre principalele sale ţinte ar fi fost Staţiunea de Cercetare şi Producţie Viticolă Iaşi, aflată sub tutela Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Ionescu Siseşti“. Această unitate administra, la nivelul anului 2004, în jur de 410 hectare în zona rezidenţială Copou, incluse în domeniul public al statului. „În doar câţiva ani, învinuitul Cihodaru Neculai-Bogdan a obţinut în proprietate circa 100 de hectare din terenurile staţiunii (tranzacţionate în perioada

de boom imobiliar 2007-2009 la preţuri de aproximativ 200 de euro metru pătrat) prin metoda clasică a

cesiunii contra unor sume derizorii a drepturilor succesorale ale moştenitorilor foştilor proprietari ce au deţinut terenuri în z