Pe Stadionul Arcul de Triumf, 10.000 de oameni şi-au făcut plinul cu muzică de cea mai bună calitate.

Principalele "ingrediente" ale concertului Muse de sămbătă au fost sound impecabil, muzicalitate, virtuozitate instrumentală, voce specială, show in-chegat. Dacă criticii de specialitate au fost impresionaţi de originalitatea compoziţiilor, publicul ii iubeşte pe britanici pentru că formează o trupă "specială". Deşi influenţele de la inceputuri (Smashing Pumpkins, Rage Against the Machine sau Nirvana) sunt, căteodată, evidente, cei de la Muse dau dovadă de un nonconformism stilistic evident, cu ruperi de ritm şi surprinzătoare treceri de la heavy la soft. De aceea cei prezenţi la concertul de sămbătă seara pot să se măndrească că au fost martori la un concert magnific.

CHRIS WOLSTENHOLME. Inainte de concert, basistul de la Muse a acordat Jurnalului un scurt interviu. Direct "de la sursă" am aflat de ce componenţii formaţiei Muse sunt acum mai "blănzi" decăt la inceputuri. "Atunci eram mai tineri, şi aşa cum se intămplă la 16-17 ani, ascultam heavy metal la greu. Dar intre timp am inaintat in vărstă şi am inceput să ascultăm rock de altă factură şi, bineinţeles, asta ne-a schimbat şi pe noi. Dar in concerte eu cred că avem in continuare elemente hard şi heavy, dar explorăm şi alte «teritorii»". Poate cel mai important premiu primit de Muse este Mercury, acordat pentru originalitatea compoziţiilor ("am experimentat de toate, de la muzica clasică la cea electronică, chiar şi elemente R’n’B"), dar ei se măndresc cel mai tare cu Best Live Band, primit la Brit Awards: "Ai un sentiment de imensă bucurie atunci cănd eşti respectat ca grup live. A cănta live este cel mai important lucru; să cănţi pentru public, să ai o comunicare directă cu el este ceea ce noi ne dorim cel mai mult. In studio e altceva, acolo poţi să schimbi; live e cel mai