Un oraş hidos, ticsit de imobile în paragină. Este imaginea zilnică pe care fiecare bucureştean o are în faţa ochilor. Deşi se construieşte într-un ritm alert, arhitecţii avertizează că Un oraş hidos, ticsit de imobile în paragină. Este imaginea zilnică pe care fiecare bucureştean o are în faţa ochilor. Deşi se construieşte într-un ritm alert, arhitecţii avertizează că schimbarea la faţă a Capitalei nu este una în bine. Cele mai multe dintre dezvoltările imobiliare din prezent sunt o prelungire peste timp a vechilor locuinţe comuniste. Noi sunt doar termopanele. "Din punctul meu de vedere, marea majoritate a noilor proiecte rezidenţiale au probleme de arhitectură. Ele seamănă mai degrabă cu sistematizările fostului regim decât cu nişte proiecte rezidenţiale moderne. Spaţiul locuibil este doar aparent mai generos. Dacă stai să te uiţi pe planuri, spaţiile locuibile se învârt în jurul unor valori foarte apropiate de cele din blocurile vechi, confort I." spune Bruno Andreşoiu, vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România (OAR). Un alt gen de exemplu, care ilustrează modul în care se construieşte de cele mai multe ori în Bucureşti, singurul criteriu, care înlocuieşte bunul-gust, fiind profitul maximal şi cât mai rapid, îl oferă Maria Iulia Stanciu, purtătorul de cuvânt al Ordinului. "Şoseaua Nordului este o pildă grăitoare pentru cum s-a construit în ultimii ani. Aceasta putea fi una din zonele de lux ale Bucureştiului, cu vecinătăţi splendide, dar care, din cauza îndesirilor, arată rău în prezent şi care îşi pierde valoarea de la o zi la alta. Încă sunt căutate casele din zonă, însă pentru cât timp? S-au construit blocuri mai apropiate decât în cartierele muncitoreşti, la doar 4-5 metri unul de celălalt", este de părere Maria Stanciu. Ea crede totodată că, deşi noi, imobilele din zonă se vor degrada rapid. Motivul? Adesea, materialele de construcţii folosite nu