Se desfăşoară în limba română, de mai multă vreme, un proces lent de extindere a trunchierii lexicale. Vremurile în care se abia intrau în circulaţie bac, prof, dirig sau mate sunt deja îndepărtate în timp. Din limbajul copiilor şi al tinerilor, trunchierile se răspândesc în registrul colocvial, unde, dincolo de mode şi glume, unele chiar rezistă şi se fixează. Abrevierile de diverse tipuri (sal, ro etc.) sunt de altfel tot mai dese, în ultima vreme, sub influenţa comunicării rapide prin chat şi mesaje telefonice. La început mai ales împrumutate şi imitate, trunchierile şi-au impus deja tipare preferenţiale (bisilabice, cu finala în -o sau în -i, ca la hipocoristicele numelor proprii). Seria s-a îmbogăţit cu câteva inovaţii de circulaţie deja destul de largă.

Cu o evidentă intenţie ironică a fost creată abrevierea gospo (de la gospodină): "reclamele la detergenţi musai să fie toate cu gospo" (iqads 12.08.2009). Cuvântul (care intră într-o serie destul de bogată, alcătuită în parte din termeni neutri, internaţionali, de uz curent: foto, porno, retro, promo) e un substantiv invariabil, căpătând însă şi folosiri adjectivale: "doamnele Gospo", "limbaj Gospo" (iqads.ro, 13.08.2008 toate exemplele precedente îi aparţin lui Florin Dumitrescu, în comentarii asupra publicităţii). Internetul oferă destule alte citate edificatoare: "nevasta gospo perfectă" (angles.ro); "păi eu din punctul vostru de vedere sunt gospo, dacă mă gândesc bine. Faptul că la 25 de ani am logodnic, cu care urmează să mă căsătoresc, vreau un copil" (bolero.ro). Umorul formei provine din contrastul între prescurtarea la modă (juvenil-ludică) şi prototipul tradiţionalist al categoriei sociale pe care o desemnează.

Tiparul de abreviere din română pare să favorizeze finala -i, în care au apărut în ultima vreme mai multe forme. În limbajul copiilor sau mai curând în cel afec