Anul trecut, un grup de cercetatori de la Universitatea Oldenburg, condus de profesoara Astrid Kaiser, a trimis la 2.000 de cadre didactice de la o Grundschule (scoala elementara) germana, un chestionar anonim cu intrebari foarte directe cu privire la reactiile (atat personale, cat si didactice) provocate acestora de diferite nume de botez. Rezultatul a scos la lumina “un snobism jenant”. Adica numele traditionale (in Germania) de Jakob, Lucas, Simon, Maximilian, Alexander, Hannah, Sophie, Charlotte, Marie au fost asociate de marea majoritate a dascalilor interpelati figurii elevului bun, disciplinat si studios. Ca si cum Ion, Andrei sau Ana ar merita din oficiu o nota buna, in timp ce purtatorii unor nume mai putin comune, si de multe ori alese de parinti ca omagiu adus celebritatilor internationale, ar fi normal sa trezeasca la peste jumatate dintre invatatori o judecata negativa “din oficiu”.
Sarmanul Kevin
"Kevin nu este un nume: este un diagnostic", se spune ca ar fi raspuns (sub protectia anonimatului) unul dintre invatatorii germani la o intrebare a chestionarului menit a stabili daca exista intr-adevar nume de botez capabile sa genereze aprioric prejudecati. Mai exact, ce voia sa spuna dascalul era ca da, in prima zi de scoala, atunci cand deschide catalogul si da peste un Kevin, stie deja ca elevul respectiv va fi unul nedisciplinat si va avea rezultate proaste la invatatura. Iar invatatorul in cauza nu este nici pe departe un caz izolat: potrivit studiului realizat de cercetatorii de la Universitatea Oldenburg, in marea lor majoritate, dascalii pusi in fata unui nume iesit din comun au dat dovada de acelasi tip de prejudecata, generatoare fara doar si poate de discriminare.
Prin urmare, dupa cum s-a dovedit in cazul cadrelor didactice germane interpelate, Kevin este un soi de sinonim al elevului-problema, dar si Angeli