Cine e cel mai bun fotbalist din istorie? E o întrebare pe care am auzit-o, o auzim şi o vom mai auzi. Niciodată nu vom putea da răspunsul corect.

De fiecare dată cînd Messi marchează un gol cosmic, un adjectiv se sinucide. Atunci cînd Messi reuşeşte o prestaţie precum cea de miercuri seară, sinuciderea devine în masă. Adjectivele sînt brusc puţine, parcă toate au fost folosite, e greu să găseşti ceva inedit pentru a descrie o parabolă, o acţiune, un şut sau o pasă. Şi atunci nu-ţi rămîne altceva de făcut decît să-ţi pui o întrebare. E Messi cel mai bun fotbalist din toate timpurile?

De cîte ori aţi auzit această dezbatere în ultima vreme? De cîte ori v-aţi contrazis cu cineva, cu argumente, pe această temă? De cîte ori aţi spus că da, Messi e cel mai bun din istorie sau, după caz, că nu, nu e cel mai bun. Iar acest “după caz” devine deja chestie de preferinţă personală, plecînd evident şi de la vîrsta fiecăruia. După unii ar fi Maradona. După alţii Pele. Nu puţini cred că e Zidane. Destui îl văd pe Johan Cruyff. Există şi păreri pro Eusebio, Di Stefano, Ronaldinho. Ah, da, am uitat de Cristiano Ronaldo!

Cît de corecte sînt oare aceste aprecieri? Trăim într-o lume în care oamenii sînt tot mai mult guvernaţi de certitudini, cei care mai au şi dubii sînt din ce în ce mai puţini. “Cutare e cel mai bun pentru că aşa cred eu!”. De cîte ori aţi auzit această exprimare?!

Să ne întoarcem o clipă la Cristiano Ronaldo şi la duelul său actual pentru supremaţie cu Messi. Care Messi e, iată, implicat în două războaie, cel al momentului şi cel al istoriei. Grea treabă, să recunoaştem! Vă sugerez o paralelă cu industria auto! Ce maşină e mai bună? Mercedes sau BMW? Sau, ca sa urcăm o treapta şi să ne apropiem de stele, aşa cum sînt cei doi protagonişti, Ferrari sau Lamborghini? Gîndiţi-vă cîteva secunde!

Cred că şi una, şi alta sînt excepţionale. Dacă