Tuse seacă, iritaţia ochilor, a gâtului şi a pielii, somnolenţă şi iritabilitate sunt simptome care apar după opt ore de muncă într-o hală neaerisită. Sursa: SHUTTERSTOCK

Nu doar coloana vertebrală suferă la birou, ci şi plămânii, gâtul, ochii, pielea, stomacul şi creierul. Sistemele de ventilaţie şi de umidificare a aerului sunt adevărate pepiniere de fungi şi bacterii, care, de multe ori, ajung în plămânii angajaţilor. În plus, sistemele de ventilaţie poartă infecţiile respiratorii sau conjunctivitele de la o persoană la alta.

Aerul "închis" din halele fără ferestre usucă pielea şi mucoasele, creierul nu mai primeşte suficient oxigen şi apar durerile de cap. Singurele care pot fi oarecum prevenite sunt afecţiunile musculare şi articulare: staţi cu spatele drept, picioarele la podea, monitorul la o jumătatate de metru de privire, mouse-ul cât mai aproape de tastatură şi mâinile rezemate pe mânerele scaunului.

"Sindromul clădirii de birouri"

Pe lângă stres şi alţi factori psihologici, calitatea precară a aerului şi sistemele de ventilaţie, zgomotul, poziţia defectuoasă, iluminarea, radiaţiile, praful şi acarienii sunt factori de risc omniprezenţi care îmbolnăvesc angajaţii la birou.

Infecţiile respiratorii, oftalmologice şi dermatitele au cea mai mare incidenţă în rândul corporatiştilor. Aceste afecţiuni cumulate sunt cunoscute drept "sindromul clădirii de birouri". Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, acesta este caracterizat de iritaţia gâtului, ochilor şi pielii, senzaţia de "uscăciune" a ochilor, oboseală excesivă, stare de somnolenţă, tuse seacă, senzaţie de vomă şi iritabilitate.

Dacă mai mulţi angajaţi care lucrează în aceeaşi clădire acuză aceste simptome cât sunt la muncă, dar spun că se ameliorează după ce pleacă, este vorba despre SBS (sick-building syndrom). Principala cauză ar fi