Uleiul de palmier este cel mai consumat ulei vegetal din lume (25%), datorită costului de producţie relativ mic. Este folosit în industria agroalimentară, în cosmetică şi la agrocarburanţi. Din nefericire, are şi un impact semnificativ asupra planetei, relatează 7sur7.be, citat de Agerpres.
Cererea creşte de la un an la altul, producţia urmând să se dubleze până în 2020. Principala consecinţă ar fi accelerarea despăduririlor în zonele intertropicale, îndeosebi în Indonezia. Culturile de palmieri pentru ulei au impactul cel mai nefast (alături de cele de soia) asupra mediului şi a habitatelor din aceste regiuni. Producătorii taie masiv pădurile pentru a mări terenurile destinate producţiei. Principalele ţări producătoare (Malayezia, Indonezia - Borneo şi Sumatra) au pierdut astfel 90% din păduri în numai două secole, punând în pericol habitatul natural al urangutanilor şi multe alte specii (tigri, rinoceri, elefanţi). Altfel spus, este vorba despre unul din cele mai mari dezastre ecologice din lume.
Dacă nu se face nimic, 98% din pădurile umede indoneziene vor dispărea până în 2020. Pe insulele Sumatra şi Borneo, pădurea dispare într-un ritm alarmant, de 1,5 milioane de hectare pe an!
Nu trebuie uitat faptul că producţia de ulei de palmier emite o cantitate imensă de gaze cu efect de seră. Defrişarea unui hectar de pădure tropicală poate duce la eliberarea în atmosferă a 500 - 900 tone de bioxid de carbon (CO2) şi, dacă este vorba de secarea unui hectar de turbărie naturală, se ajunge la 3.750 - 5.400 tone de CO2 în câţiva ani.
Consumatorii trebuie să înveţe să citească etichetele de pe produsele alimentare şi să renunţe să le cumpere pe acelea care conţin ulei de palmier, pentru a schimba lucrurile în bine. Se poate renunţa, de exemplu, şi folosirea săpunului cu ulei de palmier.
Uleiul de palmier se găseşte în numeroase alimente ambal
