Mersul cu trenul reprezintă o călătorie la mâna destinului: nu ştii niciodată când pleci şi nici când ajungi. Trenul rapid circulă este mai lent decât personalul de altădată, cu o medie de 30 km/h pe Valea Prahovei, iar acceleratele put a urină. Aşa vor sta lucrurile cel puţin până în 2014, când ar trebui să fie finalizate lucrările de modernizare la Coridorul IV Paneuropean

Altădată, cel mai sigur şi exact mijloc de transport în comun – trenul, a devenit astăzi aproape o ruşine în România. O călătorie cu trenul este mai imprevizibilă ca trucul unui magician, mai lentă decât cea cu un Trabant şi mai puţin sigură decât un zbor cu avionul. Cei care totuşi doresc să se avânte trebuie să-şi ia mai multe măsuri de precauţie şi chiar să-şi facă o rugăciune.

Întârzierile sunt la ordinea zilei

În primul rând, din 2008-2009, de când a început lucrările de modernizare a Coridorul IV Pan European, transportul pe cale ferată şi-a pierdut din precizia cu care călătorii ajungeau la destinaţie. Acum, Mersul Trenurilor, un orar stabilit în fiecare an, în luna decembrie, are doar un rol decorativ.

Deşi sunt ce puţin 2-3 site-uri prin care călătorii pot obţine informaţii despre sosirea sau plecarea trenurilor, doar ruta este informaţia în care mai poţi avea încredere. Trenurile care circulă pe acest Coridor PanEuropean – Arad – Sibiu – Braşov – Craiova - Bucureşti – Constanţa au tot timpul întârzieri - care nici nu mai pot fi considerate neprevăzute. Ba din contră, CFR Călători ar trebui să elibereze un ghid al întârzierilor estimative. Spre exemplu, Rapidul 347 din direcţia Viena spre Bucureşti e aşteptat în Gara Braşov la ora 11.20. Călătorii vin cu o jumătate de oră mai devreme să prindă bilet cu loc, însă odată ajunşi află cu indiferenţă că garnitura lor întârzie 40 de minute. Faţa impiegatului de la Informaţii trădează rutina acestor