Cum ar fi fost, vă întreb, dacă plusurile ar fi fost adunate, în mediul virtual, sub o singură umbrelă denumită, să zicem, www.iasi2021.ro?

La mijlocul lunii septembrie am fost invitat la Cluj, la o manifestare ştiinţifică organizată de Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” al Academiei Române. Nu intenţionez să relatez cum au decurs lucrările, aspect de altfel irelevant pentru mulţi dintre cititori. Doresc însă să atrag atenţia asupra unor amănunte deloc neglijabile pornind de la pretextul invocat. Manifestarea intitulată „Zilele Sextil Puşcariu” a fost patronată de Academie, însă Primăria şi Universitatea „Babeş-Bolyai” au fost parteneri în organizarea evenimentului. Concret, Primăria a asigurat finanţarea parţială a manifestării, iar universitatea clujeană a pus la dispoziţia organizatorilor resurse de infrastructură. La şedinţa de deschidere a lucrărilor au participat atât primarul Emil Boc, cât şi prof. dr. Ioan Bolovan, prorectorul administrativ al Universităţii. Fiecare din cei doi oficiali a vorbit scurt, clar şi la obiect despre interesul comun: promovarea Clujului în campania pentru câştigarea titlului de capitală culturală europeană. Pesemne că factorii decizionali din Cluj vor fi înţeles că în unire stă puterea de a face ceva benefic pentru comunitate.

Mai importantă decât observaţia că doi dintre regizorii vieţii culturale clujene, Primăria şi Universitatea, şi-au fixat un calendar comun şi îndelungat de activităţi pe care au început să-l transpună în fapte este constatarea că oamenii oraşului sunt interesaţi de proiect. Mi se pare semnificativ că, la diverse manifestări culturale organizate în urbe, publicul creditează şi sprijină eforturile instituţionale. Percepţia publică asupra competiţiei în care oraşul s-a angajat este că s-a depăşit faza informărilor de intenţie şi a dezbaterilor publice. Dovezile acestui