N-au fost nici până acum politica şi viaţa parlamentară din România o apă limpede precum cristalul. Dimpotrivă, traseismul, obedienţa, vânzarea de voturi, corupţia, traficul de influenţă, folosirea dregătoriei în scopuri strict personale au fost şi sunt amprente lăsate de fiecare partid în mediul public, în societate. Dar nu s-a atins totuşi niciodată un prag atât de jos, o atmosferă pestilenţială, cum se anunţă acum, odată cu intrarea în scenă a marelui om politic Dan Diaconescu şi a liotei din jurul său, intitulată mai mult parşiv decât pompos Partidul Poporului. Cei deprinşi cu istoria şi tentaţi de comparaţii îşi pot lesne aminti de Italia anilor '20 sau de Germania de la sfârşitul anilor '20 şi începutul anilor '30. Un climat minat de sărăcie, de şomaj şi de mizerie, cărora guvernanţii nu le găseau soluţii a fost terenul pe care au răsărit, au crescut repede şi s-au impus personaje de neagră amintire, speculând exasperarea populară.
Ce şi cui promite dan Diaconescu, acest "salvator al poporului"? Ieşirea rapidă din criză, pe seama, fireşte, a jugulării ciocoismului. Cadorisirea fiecărui român, care acum împuşcă francul şi n-are bani de pâine, cu câte 20.000 de euro. Robinete de lapte şi miere în fiece casă, oricât de amărâtă va fi fost ea sub "jefuitorii poporului". Instalarea la putere, întru fericirea naţiei, a noii clase politice, care să aibă nucleul dur şi incoruptibil selectat dintre vedetele postului OTV. Un populism greţos, dincolo de orice urmă de bun simţ, asta e campania electorală pe care deja o poartă DD & Co. Bazată în întregime pe sloganuri găunoase. Aşa cum şi-a câştigat audienţa pentru OTV cu mizeriile difuzate în afara oricărei decenţe, cu programe gândite pentru un public frustrat ori neinformat, aşa cum şi-a bătut joc de un guvern şi o ţară întreagă cu mascarada preluării şi salvării Oltchim, uzând de trucuri ieftine şi de hârtii