Numeroaselor intrebari care s-au pus pe tema "Ce urmeaza dupa 19 mai?" as vrea sa le adaug si eu una: ce faceti, politicieni romani, si, inainte de toate, ce faceti, domnule presedinte Traian Basescu, de-acum incolo, cu electoratul din Republica Moldova? Romania are un sir lung de prioritati, unele mai ardente decat altele, ele au fost enuntate si in programul ad-hoc prezidential prezentat la referendumul din 19 mai, dar, daca vorbim despre o viziune pentru Romania, cred ca a venit momentul sa privim cu atentie la Basarabia si la basarabeni, sa ne gandim la ceea ce vor aduce ei, foarte curand, in politica si in economia romaneasca.
Nu declaratiile generale si nici macar incursiunile intr-o istorie mai mult sau mai putin indepartata ne ajuta azi sa intelegem necesitatea unui asemenea demers, ci evenimentele in derularea lor imediata. Prezenta numeroasa la cele doua sectii de vot deschise in Chisinau a lansat un semnal important: in Moldova dintre Prut si Nistru a aparut un spirit civic romanesc, care nu a mai existat de la inceputul anilor ’90, din epoca desprinderii de imperiul sovietic. Numarul sufragiilor ar fi fost si mai mare daca s-ar fi dat dovada de o mai buna organizare, daca Ambasada Romana ar fi deschis sectii de vot in nordul si sudul Moldovei. Dorinta basarabenilor de a participa la viata politica romaneasca a fost impresionanta. Este de fapt sansa pe care nu au avut-o in perioada ocupatiei sovietice, atunci cand numele "roman" si "Romania" erau asociate exclusiv cu termenii "jandarm", "fascist" si "nazist". Sa nu va inchipuiti ca oamenii au venit de la sute de kilometri la Chisinau, platind cate 10 euro transportul, ca au stat 3-4 ore la coada pentru a-i sustine pe Iliescu, Voiculescu, Geoana, Vadim, Marko Bela si Vacaroiu! In ziua de 19 mai basarabenii au spus intr-o proportie covarsitoare "NU", pentru ca statul in care traiesc – Republica Moldova