Economia României este mult mai fragilă în 2013 decât era în 2007 sau 2008, avertizează analistul Florin Cîţu. Astfel, în cazul unui şoc extern negativ (lipsa de încredere din pieţele internaţionale, spre exemplu), România va suferi o lovitură mai dură decât în 2008. „La vremea respectivă, cele mai multe investiţii erau directe (prin definiţie, mai puţin lichide). În 2013, după cum arată datele BNR, dominante sunt investiţiile de portofoliu (sau „hot money“). În cazul unui şoc, ele sunt primele care pleacă. Cel mai recent exemplu l-am avut în 2012, când degringolada politică a provocat ieşiri de capital de 3 miliarde euro. Leul s-a depreciat în faţa euro, dobânzile din piaţa interbancară au crescut puternic, iar creditele noi şi cele aflate în derulare au avut de suferit”, notează, pe blogul său, Florin Cîţu. În opinia sa, structura bizară a economiei noastre (multe investiţii lichide şi macrostabilitate) are în special cauze interne, fiind întreţinută de mixul de politici fiscale şi monetare. „Ponderea mare a investiţiilor lichide indică faptul că politicile practicate sunt riscante. Ce ne spun investitorii? Că nu au încredere în strategia pe termen lung. Tocmai de aceea, joacă doar pe termen scurt, în instrumente lichide, pentru a putea ieşi cât mai uşor din piaţă, dacă este nevoie”, conchide analistul.
Autori: A.B.
Economia României este mult mai fragilă în 2013 decât era în 2007 sau 2008, avertizează analistul Florin Cîţu. Astfel, în cazul unui şoc extern negativ (lipsa de încredere din pieţele internaţionale, spre exemplu), România va suferi o lovitură mai dură decât în 2008. „La vremea respectivă, cele mai multe investiţii erau directe (prin definiţie, mai puţin lichide). În 2013, după cum arată datele BNR, dominante sunt investiţiile de portofoliu (sau „hot money“). În cazul unui şoc, ele sunt primele care pleacă. Cel mai recent exemplu l-am
