TRADIŢIE: Etnografi şi muzeografi arădeni şi maghiari au un proiect de conservare a obiceiurilor Grupul de istorici din cele două ţări se întâlnesc cu ţăranii din localităţi renumite pentru vin sau produse din carne de porc.

Etnografii şi-au propus să potrivească tradiţiile locale cu legislaţia europeană, astfel încât produse precum ţuica sau preparatele din carne să nu-şi piardă din identitate. „Cercetătorii studiază activităţi precum cultivarea viţei de vie, producerea pălincii, sacrificarea porcului şi producerea pâinii de casă. Tradiţiile privind aceste activităţi vor fi conservate“, a declarat Adelina Stoenescu, purtător de cuvânt la Complexul Muzeal Arad.

Ţăranii vor să-şi vândă vinul în alte condiţii

Până acum, au fost efectuate cercetări în localităţile Ineu, Avram Iancu, Măderat, Şiria, din judeţul Arad, şi în cele maghiare, Totkomlos, Letavertes şi Mehkerek. În localităţile Ineu, Măderat, Şiria şi Letavertes, cunoscute pentru vinul care se produce aici, au fost intervievaţi micii producători şi fermierii. Pe lângă procesele de producţie specifice locului, cum este mai ales vinul de casă, care le-a adus faima localnicilor de aici, aceştia le-au povestit etnografilor despre dificultăţile determinate de neachitarea subvenţiilor de stat şi de faptul că nu îşi pot vinde vinul de casă fără etichetă.

O parte din întrebări a vizat noua legislaţie, care impune scoaterea anumitor soiuri de hibrizi, precum otela şi nova, agreate atât de ţăranii români, cât şi de cei maghiari. Întrucât aceste culturi hibride au fost plantate pe lângă casă,  toţi cei întrebaţi au declarat că nu renunţă la aceste soiuri, mai rezistente, care dau ceea ce ei numesc vinul de casă.

Pro şi contra asomării porcului

În localităţile Avram Iancu, Totkomlos, Mehkerek întrebările s-au referit la creşterea, sacrificarea, prep