Una dintre cele mai grele sarcini ale sondajelor de opinie este estimarea procentului de alegatori care urmeaza a se prezenta la urne in cazul diverselor scrutine. Daca in privinta performantelor fiecarui partid in parte sondajele ne-au spus, la alegerile trecute, in linii mari, ce avea sa se intample, gradul de participare a fost mereu supraestimat. Intrebarea clasica "Va veti prezenta la vot duminica viitoare?" este in sine putin relevanta, pentru ca pune respondentul in fata unei dileme: trebuie sa spun ceea ce am de gand sa fac sau ceea ce se asteapta sa spun cel din fata mea (operatorul de interviu)?
Exista in fiecare din noi o tendinta, denumita de sociologi conformare la norma sociala. In cazul de fata, ea este intarita de faptul ca, de ani de zile, fie ca eram dusi cu arcanul la sectia de vot (cum se intampla pana in 1989), fie ca astazi ni se spune ca este un act elementar de constiinta civica, intrucat cine nu isi indeplineste aceasta elementara datorie nu are dreptul de a protesta ulterior fata de prestatia celor alesi, ideea inoculata a fost aceeasi – comportamentul dezirabil este participarea la vot. Din aceasta cauza, in toate sondajele pre-electorale, procentajul celor care spun "sigur voi merge la vot" il depaseste cu mult pe cel al persoanelor care efectiv se prezinta la urne.
Sondajele publicate in ultimele saptamani arata ca persoanele care declara ca vor vota duminica reprezinta mai putin de 45% din cei intervievati. Asta inseamna ca, in realitate, este probabil ca procentajul real, inregistrat in procesele-verbale, sa fie undeva in jurul a 25%.
Una dintre consecintele acestei ipoteze este ca foarte multi dintre cei care si-au declarat in sondaje intentia de vot pentru un partid sau altul vor sta, de fapt, acasa duminica. Este de asteptat ca aceste persoane sa nu se regaseasca in proportii egale in electoratele potentia