Când este comisă o faptă antisocială, la faţa locului vin experţii care caută urme. Specialişti care iau probe de la locul faptei, le analizează şi oferă date pentru o reconstituire. Ei sunt criminaliştii.
Vi s-a întâmplat vreodată să vă uitaţi la un obiect sau la o persoană încercând să descoperiţi urme ce ar putea să vă facă să vă daţi seama ce anume s-a petrecut cu ele? Sau să vă gândiţi de unde ar putea proveni o pată de ruj pe o camaşă sau de ce un anumit lucru s-a stricat? Într-un fel, în fiecare dintre noi zace un mic criminalist.
Mai citeşte şi:
Cazul Băhăian: prima victimă, un an la morgă
Poate că nu seamănă cu cei din serialul CSI (Crime Scene Investigation). Dar în realitate, nici criminaliştii care-şi desfăşoară activitatea în laboratoare nu sunt precum cei din filme. Poate că ajung la aceleaşi performanţe, dar sigur nu se întâmplă totul la fel de repede. Şi poate că nici la fel de spectaculos. Dar la fel de fascinant.
„Ce vedem în CSI este, uneori, de domeniul stiinţifico-fantasticului", spun amuzaţi mai mulţi specialişti de la Institutul de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.
O muncă minuţioasă
Teoretic, orice faptă comisă de un infractor lasă urme. Practic, se poate întâmpla să nu fie aşa. Fie pentru că vorbim de „profesionişti", fie pentru că răufăcătorii au avut noroc. Dar de cele mai multe ori, chiar şi cea mai mică urmă poate duce la identificarea hoţului sau a criminalului.
Odată fapta petrecută, sunt chemaţi criminaliştii. Cu scop precis. Trebuie să adune probele. De la amprente, fire de păr, fibre textile, vopsea şi sol până la fluide biologice şi arme sau obiecte. Întocmai cum vedem în filme, locul faptei se izolează şi doar poliţiştii au voie în perimetru.
Adesea se întâmplă însă ca, până la venirea lor, zona în cauză să fie „invadată" de vecini curio