Iată o întrebare care îşi face drum, în mod aproape inevitabil, în acest context de criză interminabilă pe multiple planuri (economie, finanţe, datorie externă, faliment de stat potenţial în Grecia şi poate în alte ţări etc.). Un caricaturist francez a imaginat recent Uniunea Europeană ca un melc care se târăşte într-o direcţie indicată de o tăbliţă, pe aceasta din urmă fiind marcat textul: "Ieşirea din criză"; iar trei personaje, un american, un arab şi un asiatic, se uită la melc şi-i spun: "mai repede, mai repede".
O caricatură inspirată poate uneori sintetiza dintr-o suflare ceea ce zeci de analişti exprimă uneori în lungi analize politico-economice. Da, această criză este exasperantă. A devenit exasperantă pentru cetăţenii Uniunii Europene şi pentru ţările recent intrate în Uniunea Europeană, dar şi pentru Statele Unite, China sau alte spaţii geografice ale lumii legate din punct de vedere economic de Europa.
Şi mai grav este că democraţia însăşi are de suferit din cauza aceastei crize. Când popoarele încep să fie "dezgustate de democraţie", înseamnă că aceasta din urmă este efectiv bolnavă, ne avertizează un comentator francez, Christophe Barbier, în revista l’Express. Iar popoarele Europei, din păcate, au motive să resimtă un anume dezgust. În doze diferite şi în funcţie de geografie, europenii sunt astăzi dezgustaţi din cauza corupţiei şi a incompetenţei de care dă dovadă clasa politică, dar şi de scumpirea vieţii şi de creşterea şomajului. Grecii, spaniolii, portughezii şi chiar britanicii sunt exasperaţi de multiplicarea planurilor de austeritate. Italienii sunt dezgustaţi de "pantalonadele" lui Berlusconi, în Franţa multă lume este exasperată de sarkozism (deşi electoratul se întreabă dacă stânga ar fi fost capabili să facă faţă cu mai mult succes decât dreapta dificultăţilor din ultimii ani). Democraţia riscă uneori să intre într-o star
