Divizaţi timp de 39 de ani, ciprioţii turci şi cei greci speră că recesiunea economică va readuce părţile la masa de negocieri. „Adevărul“ vă prezintă viaţa din Ciprul de Nord, un stat- fantomă la marginea UE.
Înconjurat de Marea Mediterană şi păzit de munţii Kyreniei, Ciprul de Nord impresionează prin elemente păstrate din vremurile coloniei britanice, dar şi prin cultura turcă pe care o redescoperi aici. Atât pe litoral, cât şi în oraşe dai de imagini desprinse parcă din ghidurile turistice, cu hoteluri de lux, maşini englezeşti, cazinouri şi restaurante cu ospătari care te recrutează chiar din stradă.
Dincolo de frumuseţea comercială, „republica turcă a Ciprului de Nord“, cum îi spun locuitorii din regiune, este inexistentă pentru comunitatea internaţională. Turcia este singura ţară care-i recunoaşte „independenţa“ şi care face legătura dintre cei aproximativ 300.000 de ciprioţi turci din nordul insulei şi restul lumii. Pe pista aeroportului Ercan aterizează doar avioanele companiilor turceşti. Tot din Turcia vin şi majoritatea turiştilor, investitorilor, dar şi moneda – lira turcească. Zâmbetul vânzătorilor este asigurat dacă întinzi şi bancnota Uniunii Europene sau cea a Marii Britanii. „Aici totul este posibil. Un euro face cât 2,40 de lire turceşti, iar lira sterlină este 2,76. Restul îl doriţi în lire sau în euro?“, mă întreabă un vânzător care îmi oferă o sticlă cu apă, în timp ce afară clocotesc +40 de grade Celsius.
LEGAŢI DE TURCIA
Peste 60% din produsele de pe rafturile magazinelor provin din Turcia şi doar 16% din UE. Datele Camerei de Comerţ Cipriote Turce, care eliberează certificate de circulaţie pentru mărfurile produse în nordul insulei, arată că ciprioţii turci importă combustibil, maşini de transport, confecţii şi produse farmaceutice. Exportă citrice, produse lactate şi băutura tradiţională numită raki. Peste 50% din ace