Nemulţumiţi de faptul că Administraţia Obama le-a diminuat rolul în planul reconfigurat al scutului european anti-rachetă, cehii au anunţat că se retrag cu totul din parteneriatul cu Statele Unite. Administraţia Bush propusese un plan, acceptat de Praga, privind amplasare a zece baterii de interceptoare în Cehia, precum şi a unui radar modern. Dar, în septembrie 2009, rolul Cehiei a fost diminuat, oferindu-i-se exclusiv posibilitatea de a găzdui un sistem de averizare timpurie (a lansării de rachete ofensive), care ar fi colectat şi analizat informaţii recepţionate de la sateliţi.
Alexander Vondra, ministrul ceh al Apărării a declarat, pentru Associated Press, că ţara sa şi-ar fi dorit să participe la scutul antirachetă, da ”categoric nu în acest mod”. Oficialul ceh a adăugat că problema retragerii Cehiei s-a rezolvat ”într-un mod elegant”, în cadrul unei întrevederi cu secretarul de stat adjunct al Apărării din SUA, William Lynn.
La începutul lunii mai, România şi SUA au încheiat un acord privind amplasarea a 3 baterii de rachete interceptoare SM-3 la Deveselu, judeţul Olt, unde vor fi dislocaţi, în medie, 200 de militari americani. Nici Uniunea Europeană şi nici Rusia nu au fost consultate în legătură cu amplasarea scutului antirachetă. Rusia a protestat energic, în primele zile de după anunţul preşedintelui României, Traian Băsescu, dar şi-a temperat acuzaţiile la adresa SUA şi NATO o lună mai târziu.
În presă s-a vehiculat insistent vestea că un radar puternic va fi amplasat în Bulgaria, dar ministrul Apărării din ţara vecină a dezminţit informaţia, deşi a adăugat să ţara sa şi-ar dori să fie ”prinsă” în scutul antirachetă american.
Bulgaria ar putea avea o şansă, în contextul retragerii Cehiei din scut, dar, la fel de bine, SUA ar putea extinde parteneriatul încheiat cu România, iar radarul să fie amplasat tot la Deveselu.
Nemulţum
