Departe de a-şi uni eforturile pentru soluţionarea problemei integrării romilor, oficialii francezi şi cei români se duelează în declaraţii, pe măsură ce controversa ia amploare. Sursa: ADI PÎCLIȘAN
Decizia de expulzare a romilor din Franţa a înteţit războiul declaraţiilor dintre Paris şi Bucureşti, într-o încercare comună de a masca responsabilitatea pe care fiecare dintre cele două părţi o are într-o problemă care a depăşit deja graniţele ambelor ţări, antrenând critici, dar şi aprecieri, din diferite părţi ale continentului.
Secretarul român pentru solidaritate, Valentin Mocanu, a avertizat ieri autorităţile franceze că politica în curs de implementare conferă o imagine proastă Franţei şi că aceasta contravine tradiţiei franceze de respectare a drepturilor omului.
"Am sentimentul că se stigmatizează un grup în ansamblul său. Este contrar tradiţiei franceze de respectare a drepturilor omului. Acest lucru oferă o imagine proastă despre Franţa", a declarat, într-un interviu pentru "Le Parisien", oficialul român responsabil cu dosarul romilor.
Autorităţile de la Paris nu s-au lăsat însă intimidate de criticile formulate de opoziţie sau de responsabilii români şi bulgari. "Franţa este ţara europeană cu cel mai profund respect pentru drepturile străinilor şi mai ales ale străinilor aflaţi în situaţie ilegală, sau - ca să fim mai modeşti - una dintre ţările cele mai respectuoase, prin urmare nu acceptăm să primim lecţii", a subliniat ministrul francez al imigraţiei, Eric Besson, aflat în vizită în capitala americană.
De la Vatican, secretarul Consiliului pontifical pentru probleme de migraţie şi populaţie nomadă, arhiepiscopul Agostino Marchetti, a reamintit executivului francez că expulzările în masă ale romilor încalcă normele europene şi că responsabilitatea, în cazul infractorilor, este personală şi nu colecti