Cu numele Pleşoianu este o incurcătură şi o confuzie genealogică asemănătoare celei care inconjoară un alt nume boieresc din Ţara Românească, cel al Grecenilor. La fel ca in cazul acestora din urmă, Pleşoienii au fost de fapt mai multe familii, aproape toate din Oltenia, legate de localităţi diferite, dar cu acelaşi nume: Pleşoi. Toponimul – de obârşie slavă – semnifică un loc "pleşuv", lipsit de vegetaţie.
Româno-canadianul Dan V. Pleshoyano (Montreal), fost director al companiei MolsonBreweries, a consacrat familiei sale stăruitoare cercetări istorico-genealogice, fructificate intr-o carte consacrată colonelului revoluţionar de la 1848 Nicolae Pleşoianu si apărută in Statele Unite, precum şi un articol dedicat reconstituirii genealogiei neamului său, apărut in "Revista Istorică" din Bucureşti.
Potrivit acestui autor, au existat in Ţara Românească trei familii boiereşti Pleşoianu: una in judeţul Romanaţi, cu o ramură mutată in Mehedinţi – din care provenea cărturarul Grigore Pleşoianu, strămoşul d-lui Dan V. Pleshoyano -, o altă familie in judeţul Dolj care şi-a schimbat numele in Solomon, din ea trăgându-se colonelul Ioan Solomon, şi o a treia familie originară din Vâlcea. S-ar părea că mai există şi alte spiţe Pleşoianu: una din care provenea bunica maternă a Monicăi Lovinescu, mama Ecaterinei Bălăcioiu; o alta din judeţul Buzău care işi avea obârşia in satul Pleşcoi şi care din motive eufonice şi-a transformat numele din „Pleşcoianu" in "Pleşoianu" şi probabil că şi altele.
Cu câţiva ani inainte de a-l intalni pe dl Dan V. Pleshoyano, l-am cunoscut in Bucureşti pe regretatul domn Radu Pleşoianu, un simpatic octogenar care locuia pe strada Caragea Vodă. De la domnia sa am aflat mai multe despre familia Pleşoienilor de Vâlcea, din care se trăgea. Pe linie maternă, scobora din vechii boieri Brăiloi şi Glogoveni, ceea ce nu-l făcea mai puţi