» Dupa topirea zapezii, strazile Capitalei s-au umplut de praf, iar firmele de salubritate nu mai fac fata.
» Lipsa unei perdele de vegetatie la marginea Bucurestiului si sutele de santiere au dus la cresterea poluarii.
» Responsabilii cu salubritatea stropesc strazile, insa doar pe perioada verii.
O data cu topirea zapezii si uscarea strazilor, bucurestenii s-au trezit "atacati" din nou de tonele de praf imprastiate de vant. Chiar daca firmele de salubritate curata zilnic arterele principale, efectele sunt aproape invizibile.
Oamenii sunt nemultumiti ca edilii care s-au perindat pana acum la primarii nu au rezolvat aceasta problema si au aplicat tot felul de solutii ineficiente. Stropirea strazilor pe timpul verii, curatarea arterelor principale la rigole si maturatul cu tarnuri din crengi au fost metodele folosite, fara prea mare succes, de responsabilii cu salubritatea.
Loc fruntas
Bucurestiul ocupa un loc fruntas intre capitalele europene la capitolul praf, unde avem de zeci de ori mai mult decat altii. Cantitatea de praf din Capitala noastra este de aproximativ 260-280 de tone/kilometrul patrat, in timp ce in alte tari este sub 20 de tone/kilometrul patrat.
Edilii si responsabilii firmelor de salubritate stiu de unde avem atat de mult praf.
"Este vorba despre un oras de campie care nu are nici o forma de relief mai inalta ca sa impiedice intrarea prafului din Baragan. In plus, avem foarte multe santiere si foarte putini constructori folosesc mash-uri (n.r. – panze de protectie) pentru a impiedica raspandirea prafului", a declarat Razvan Murgeanu, viceprimar general.
Proiect abandonat
Edilii au avut un proiect referitor la realizarea unei centuri galbene-verzi a Capitalei care ar fi urmat sa fie constituita din vegetatie si copaci plantati la 30 km distanta in jurul orasulu
