Atacurile la adresa Germaniei au fost în ultima perioadă sportul preferat al politicienilor şi al economiştilor, preocupaţi din ce în ce mai mult de o economie mondială echilibrată, scrie The Wall Street Journal. În condiţiile în care până şi China s-a angajat să îşi mai relaxeze politica valutară, Statele Unite, precum şi o serie de alte state dezvoltate vor ca Germania să facă, de asemenea, eforturi ca să-şi reducă excedentul comercial masiv.
Preşedintele american Barack Obama a spus, fără a nominaliza Germania şi China, că "este îngrijorat de cererea slabă venită din partea sectorului privat şi dependenţa puternică de exporturi a unor ţări care deja au excedente comerciale mari".
Anul trecut, ponderea exporturilor în PIB-ul Germaniei s-a ridicat la circa o treime (33,9%), în timp ce importurile au echivalat cu 28,1% din PIB, potrivit unor calcule realizate de ZF. Comparativ, în România aceste ponderi au fost de 24,6% din PIB la exporturi şi de 32,7% din PIB la importuri.
Economia Germaniei este, într-adevăr, departe de ceea ce se poate numi echilibru sustenabil. Veniturile gospodăriilor şi consumul au stagnat în ultimul deceniu, în timp ce creşterea economică a ţării a venit aproape exclusiv din exporturi şi investiţiile conexe.
Consumul din Germania este estimat să scadă anul acesta cu 1,4%, chiar dacă economia este de aşteptat să înregistreze un avans de 1,9%, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Cu alte cuvinte, exporturile încep să-şi revină puternic, în timp ce neamţul de rând este din ce în ce mai reticent când vine vorba de consum, având în vedere şi măsurile de austeritate ale guvernului de la Berlin.
Printre criticii Germaniei se numără şi Franţa, care a susţinut în repetate rânduri că nemţii trebuie să renunţe la obsesia lor pentru disciplină fiscală şi limitare a salariilor.
Diminuarea fiscal
