Problema gestionării conţinuturilor care au promovează violenţa de Facebook nu este chestiune nouă, dar revine la în atenţia publicului în această săptămâna odată apariţia în cadrul reţelei sociale a unui videoclip în care o femeie este decapitată de un om mascat.
„Huffington Post” şi „Slate” susţin începutul acestui caz îşi are rădăcinile în mai 2013, în urma prezenţei acestui videoclip pe Facebook pentru prima oară denunţat masiv, datorită violenţei extreme.
Un articol al BBC susţine că Facebook a refuzat iniţial eliminarea mesajelor care conţin aceste mesaje, datorită respectării unui principiu fundamental al condiţiilor de utilizare a reţelei sociale – libertatea de exprimare.
Prima decizie a echipelor de moderare a fost aceea că respectivul videoclip nu face parte din prevederea interdicţiei prevăzute „condiţiile de utilizare”: „nu veţi publica conţinut care incită la ură sau violenţă, ameninţare, care conţine nuditate sau violenţă explicită sau nejustificată”.
Moderatorii Facebook s-au confruntat cu reacţii vehemente ale utilizatorilor şi grupurilor, ceea cea dus la revenirea deciziei de angajaţii reţelei social afirmând că vor elimina clipurile video în momentul în care vor primi evaluarea privind încălcarea conţinutul.
Cu toate acestea, cei de la BBC au declarat că „echipele americane au confirmat faptul că ele consideră că utilizatorii trebuie să aibă libertatea de urmări şi de a condamna conţinutul”.
Povestea nemulţumirilor s-a repetat, reacţii venind şi din partea premierului David Cameron care a criticat pe Twitter comportamentul „iresponsabil” al Facebook.
Motivele pentru strategia reţelei de socializare sunt numeroase, potrivit publicaţiei franceze „Le Monde”, cel mai important fiind acela de a da Facebook-ului imaginea unui spaţiu „cool”, unde tinerii îşi pot petrece timpul liber, dar mai ales pentru a continua