Vreme de o saptamana, a fost vedeta de la Reanimare a Spitalului "Emilia Irza". Afland drama copilului abandonat care, la numai 9 luni, isi astepta moartea pe un pat de spital, cititorii Jurnalului National au mers zilnic la capataiul lui, sa-i aline suferinta. Au venit sa-l viziteze si-n duminica in care, milostivindu-se de el, Dumnezeu il luase printre ingeri...

de ADRIANA OPREA-POPESCU OBSERVATOR REPETABILA POVARA. Patul lui Tudorica a ramas gol. Nu e nici primul si, probabil, nici ultimul copil abandonat din Romania caruia nu i s-a dat nici o sansa de viata... La 4 mai ar fi trebuit sa implineasca un an. A venit pe lume bolnav, condamnat inca din pantecele mamei, care, dupa ce l-a nascut, l-a abandonat in maternitate. La doua saptamani, Tudorica a fost transferat la Spitalul "Emilia Irza", cu diagnosticul "ciroza biliara". Nimeni nu i-a dat nici o speranta de viata: era copilul nimanui si nu se putea pune problema transplantului hepatic, desi orice om sanatos, cu aceeasi grupa de sange si cu un dram de suflet, i-ar fi putut dona o bucatica din ficatul lui, salvandu-i viata.

SINGUR PE LUME. Am aflat ca exista pe lumea asta impartind acelasi salon de spital cu el. In 9 luni schimbase zeci de vecini de patut. Copiii veneau, plangeau, se faceau bine si plecau acasa, numai el ramanea acolo, fara ca lacrimile lui sa sfasie inima vreunei mame. Nu suferinta lui fizica te coplesea, caci era atat de slabit - cantarea doar 4 kg?, incat nu avea nici carne pe el care sa-l doara. Si nu din pricina bolii plangea arareori, atunci cand cauta cu manutele prin aer un obraz de mama pe care sa-l atinga...

Am aflat de el intamplator. Si prea tarziu... La 12 martie, Jurnalul National a publicat povestea lui Tudorica. Voiam atunci ca el sa existe si-n inimile dumneavoastra, nu numai in primul pat pe stanga din salonul 28. Si-au fost nenumarate suflete