Formaţia din cartierul Tractorul a ajuns în numai doi ani să fie o formaţie de temut a diviziei secunde din fotbalul românesc. Echipe cu blazon care-i calcă pragul au ajuns să se recunoască învinse chiar şi atunci când verzii nu rulează la întreaga capacitate. Aşa a fost sâmbătă, când elevii lui Adrian Hârlab încă nu uitaseră peripeţiile avute la Buzău, în urmă cu patru zile, când un arbitru recunoscut drept un mare gafeur, a făcut ca balanţa să încline în favoarea Gloriei. Nu au uitat, şi acest lucru s-a văzut în teren. Multă vreme au permis oaspeţilor să aibă o mai mare posesie a mingii, punctând la impresia artistică. A fost numai de faţadă pentru că „verzii” braşoveni au fost mai pragmatici, au avut contraatacuri tăioase şi o apărare greu penetrabilă. Chiar şi atunci când oaspeţii au reuşit să fie periculoşi, îngerii păzitori din defensivă au fost la post şi au înlăturat pericolul.

Considerat un derby al seriei, prin valoarea echipelor, el a corespuns ca scor, ca obţinere a celor trei puncte puse în joc, pentru că, în unele momente, spectacolul a lipsit. Dar cum scopul scuză mijloacele şi de această dată, victoria a primat, chiar dacă scorul cu care s-a încheiat, n-a putut fi anticipat de nimeni.

Începutul a fost greoi pentru pădurari, evoluează reţinut. În minutul 15 însă Manea execută o lovitură liberă, Marton reia cu capul, apărarea oaspete respinge, pentru ca Onciu să reia imparabil în gol. Oaspeţii nu acuză şocul golului şi insistă pentru a egala, partida fiind purtată între cele două careuri. Stana şutează de la distanţă (min 26), dar Kajcsa nu se sperie. Manea reia direct din 25 m (min 37), dar experienţa lui Ieremia îl face să fie la post. Coman este pus în cursă de Manea (jucător care ară terenul), intră în careu, dar Ieremia este mai rapid şi-l face pe golgeterul braşovean să trimită pe lângă poartă. La reluare jocul se înteţeşte. În minutu