Anual, zeci de copii ajung în centrele de plasament de pe teritoriul judeţului Galaţi. Unii dintre aceştia sunt declaraţi adoptabili şi autorităţile reuşesc să le găsească o familie oferind-le astfel, şansa la o viaţă mai bună.

CITEŞTE ŞI: Un tătic de meserie asistent maternal: „Când mă strigă «tata» mi se umple sufletul de bucurie!”

Un caz fericit

Este şi cazul unei fetiţe de trei anişori din Galaţi, care a avut şansa să fie primită în familia unor oameni iubitori. Micuţa Maria a fost abandonată într-un centru de plasament de către săi părinţii naturali.

La vârsta de şase săptămâni a fost încredinţată unui asistent maternal, care a avut grijă de ea ca de propriul său copil.

În general, între asistentul maternal şi copilul de care se ocupă se naşte o legătură emoţională care se desface greu.

„Am crescut-o de la şase săptămâni. Am botezat-o, am devenit năşica ei, iar apoi ne-am gândit să o adoptăm. Ne-am ataşat extraordinar de mult de acest copil. Nu am stat prea mult pe gânduri şi ne-am decis să o adoptăm. Noi mai avem două fete de 26 şi 24 de ani", povesteşte Irina Postelnicu, mama adoptivă a Mariei.

Pentru a adopta copilul, familia Postelnicu a fost nevoită să parcurgă o serie de paşi. Nu a fost simplu, dar dragostea pentru Maria i-a a ajutat să treacă peste toate obstacolele, cele mai dificile fiind birocratice.

„Ştiam de la început ce presupune să adopţi un copil. Procedura a fost greoaie, dar Dumnezeu a vrut ca acest copil să facă parte din familia noastră. Important este să nu-ţi pierzi speranţa şi să iubeşti copiii. Acum suntem în faza de monitorizare", ne-a spus mama fetiţei.

Dragostea bate birocraţia

Pentru adopţia unui copil sunt câţiva paşi care trebuie urmaţi. Mai întâi se deschide procedura de adopţie. Cea mai mare problemă rămâne totuşi refuzul părinţilor de a renunţa la copi