Dacă până de curând problema cu scutul anti rachetă de la Deveselu părea a fi asigurarea finanţării, de către Departamentul Apărării din SUA, două rapoarte recente par a indica probleme mult mai mari: scutul ar putea fi nesigur, în sensul în care se folosesc tehnologii care nu au fost testate suficient sau care sunt depăşite.
Proiectul scutului antirachetă, un program-cheie al preşedintelui american Barack Obama, se confruntă cu întârzieri majore, depăşiri de costuri şi probleme tehnologice critice, inclusiv componenta din România, arată două rapoarte guvernamentale recente, informează Fox News în pagina online, citat de Mediafax.
Programul administraţiei Obama prevede instalarea unor interceptori ce pot contracara eventuale rachete iraniene cu rază medie de acţiune, care ar urma să fie modernizaţi în patru faze, până în 2020. Primele faze prevăd utilizarea unor radare Aegis instalate pe nave şi un radar instalat în Turcia, iar fazele ulterioare includ mutarea radarelor Aegis în România şi Polonia.
Rapoartele redactate de Departamentul Apărării şi de anchetatorii Congresului generează îndoieli privind un program aflat în centrul planurilor SUA de a apăra Europa şi care reprezintă un subiect sensibil atât pe plan intern, cât şi în relaţia cu Rusia. Documentele afirmă că interceptorii de rachete întâmpină obstacole în producţie, radarele au puterea prea mică, iar senzorii nu pot face distincţia între un focos şi alte obiecte, potrivit agenţiei Associated Press, citată de Fox News.
Dacă proiectul privind scutul pică, România ar pierde investiţii de 400 de milioane de dolari
Baza din România, de la Deveselu, judeţul Olt, ar urma să atragă investiţii totale de circa 400 de milioane de dolari în următorii doi ani, conform anunţului oficial al SUA, făcut în această primăvară. Baza ar urma să devină operaţională din 2015. La inve