Face gimnastică de 15 ani şi are în palmares aproape tot atâtea medalii de aur, argint şi bronz. Profil:

Născută: 18.06.1990

Educaţie: Colegiul Naţional Sportiv „Cetate” Deva

Performanţă:  medaliată cu aur la Olimpiada de la Beijing

Familie:  singură la părinţi

După succesul înregistrat la bacalaureat, prin promovarea examenelor cu media 9,71, Sandra Izbaşa a devenit absolventa cu cea mai mare medie dintre toţi sportivii care au susţinut probele în această sesiune. „E adevărat că am învăţat. Îmi luam foile cu mine chiar şi la concursuri şi, când aveam un pic de timp, repetam. Însă eu reţin foarte repede. În plus, m-a ajutat foarte mult faptul că profesorii mi-au arătat exact ceea ce am de învăţat, aşa că nu a trebuit să caut foarte mult prin cărţi. Mai mult, am avut mână bună la subiectele de la oral”, a povestit Sandra.

Un alt fel de copilărie

Dacă vine vorba despre clişeul „copilăriei ratate” în cazul sportivilor de performanţă şi, în special, în cazul gimnastelor, Sandra respinge ideea şi spune că nu poate fi vorba despre aşa ceva. „Faci sacrificii, e inevitabil. În sensul că eu sunt obişnuită de mică să am un program, să ştiu că de la ora asta şi până la asta am cursuri, apoi antrenamente, alimentaţia ne este stabilită strict de către un specialist. Însă nu se poate spune că acest lucru înseamnă o copilărie pierdută, ci doar un alt fel de copilărie”, a spus Sandra.

Gimnasta mai spune că sacrificiul de a sta departe de familia ei din Bucureşti şi de a trăi în sistemul acesta, cumva cazon, merită efortul: „Eu nu am pierdut timpul în faţa blocului, în faţa televizorului, în oraş cu prietenii sau prin discoteci. Însă, spre deosebire de un tânăr care la 22 de ani termină facultatea şi îşi caută de lucru, o gimnastă la 22-24 de ani este un om realizat în viaţă. Mai mult, am vă