Asezat in siajul timpului luminos al Miscarii "Rugul Aprins" de la Manastirea Antim (Bucuresti), Andrei Scrima se dovedeste a fi, totodata, cel mai important hermeneut al acesteia. Acelasi efort al "hermeneuticii globale" (expresie folosita de cercetatorul Radu Bercea) este practicat de profesorul Andrei Scrima atunci când este solicitat a comenta si alte ispravi ale spiritului, bunaoara atunci când se apleaca asupra legendarului românesc de intemeiere tesut in jurul personalitatii lui Stefan cel Mare. Fiind rugat sa comenteze legendele legate de copilaria domnitorului moldav si cele de intemeiere a manastirii Putna, Andrei Scrima ne-a lasat un veritabil document care ar putea deveni model de hermeneutica globala. Studiul despre care vom vorbi mai jos a fost editat in volumul "Experienta spirituala si limbajele ei", André Scrima (Humanitas, Bucuresti, 2008, p. 307-356).

Ne referim in primul rând la focalizarea asupra unui univers pe care Pr. Andrei Scrima insusi il considera a fi o provocare lansata cândva de Jacques Le Goff, care numea «(in perspectiva lui Marc Bloch din "Regii taumaturgi") un "nou domeniu al istoriei: arheologia credintelor esoterice"». (Scrima, p. 308). El demonstreaza astfel cum literatura populara da relief unor informatii esentiale, sedimentate deloc inocent tocmai acolo unde ne asteptam mai putin…

Aceasta "realitate" care tine mai degraba de evidenta (sau de "nivelul evidentelor ascunse") este decriptata, demonstrata si analizata de Andrei Scrima pornind de la un ravasitor poem al "inceputului de drum". Comentariul are drept punct de plecare o legenda publicata mai intâi in volumul lui Stefan Teodorescu-Kirileanu "Stefan cel Mare si Sfânt. Traditii si cântece populare" (Focsani, Ed. Aurora, 1903). Legenda la care ne referim, cu titlul "Stefan cel Mare si ingerii", vorbeste strict despre perioada copilariei si adolescentei domnit