UE aloca peste 2 trilioane de euro pro­te­jarii sistemului financiar european de ar­si­ta americana. E vorba, in principiu, de­spre banii nostri, ai contribuabililor, care in­­cearca sa repare acum greseli si abuzuri grave de gestiune financiara privata. In­­susi FBI a declansat, de curand, 26 de an­che­te ale unor societati de pe Wall Street. Succesul demersului sta, insa, sub sem­nul intrebarii. Deunazi a fost invocat argu­men­tul lipsei cadrelor necesare pentru sco­tocirea gigantilor financiari cazuti. O treime dintre agentii FBI se lupta inca cu te­rorismul. In tandem, se declanseaza ofi­cial si batalia impotriva gulerelor albe din paradisurile fiscale care protejeaza mare parte din castigurile globului . Ce se intampla acum in statele europene? Teama ca ne pierdem banii din conturi este prezenta. Pana si in Elvetia, con­si­de­rata cea mai stabila tara din punct de ve­dere financiar, oamenii isi retrag banii din ban­comate, desi stiu ca nu e niciun peri­col sa ramana fara ei. Nemtii, in schimb, care si-au investit economiile in instru­men­te financiare complexe, resimt acut he­moragiile din conturi. Imprumuturile bancare devin garan­ta­te in tot mai mare masura, in cuantum de minimum 50.000 de euro, sau chiar inte­gral, in functie de decizia fiecarui stat mem­bru1. Bancile nationale si guvernele fur­nizeaza lichiditati pe termen lung. Ba chiar se nationalizeaza unele banci aflate in dificultate (exemplu: Northern Rock, Brad­ford & Bingley - Anglia; Fortis - na­tio­nalizare partiala - Belgia si Tarile de Jos). Altele intra in procesul de achizitii si fu­ziuni (exemplu: HBOS, Alliance & Lei­ces­ter - Anglia; Dresdner Bank - Germa­nia). Actiunile pe bursele europene se ofi­lesc tot mai tare. La fel si directoratele unor banci. Trei membri din conducerea ban­cii franceze Caisse d’Epargne, care ges­tioneaza economiile a 27 de milioane de francezi, au fost nevoiti sa d