OMV şi-a dat arama pe faţă! În plină criză financiară şi economică şi-a vândut participaţia de peste 21% la grupul petrolier maghiar MOL către grupul petrolier rus Surgutneftegaz (al patrulea din Rusia) la un preţ de circa două ori mai ridicat decât preţul actual al pieţei.

La un asemenea preţ, suspiciunile duduie pe piaţa de profil, iar grupul maghiar spumegă. Toate interpretările spun că preţul tranzacţiei nu se poate explica decât într-un singur fel. OMV - oficial companie austriacă de stat - cumpărase mai de mult participaţia de peste 21% la MOL, pe când preţurile erau sensibil mai înalte şi toată industria petrolieră era în efervescenţă împinsă de boom-ul economic la scară mondială.

Dar o făcuse în numele unor firme ruseşti care, din motive diverse, probabil preponderent politice, nu doreau să iasă în faţă. Mai ales că este posibil să nu fi fost acceptate ca ofertanţi de cumpărare. Şi acum participaţia la MOL ajunge la adevăratul proprietar la preţul avansat atunci. Este posibil însă şi ca preţul înalt în raport cu nivelurile actuale ale pieţei să se explice şi printr-o recompensă acordată OMV de grupul rus pentru serviciul făcut.

Grupul maghiar MOL spumegă - şi vorbeşte pe şleau despre legăturile mai mult decât probabil îndepărtate în timp dintre OMV şi grupul rus - pentru că, după ce a rezistat, spre lauda sa, din instinct de conservare sau din suspiciune, tentativei de preluare ostilă din partea OMV, care a avansat nu de mult sume exorbitante în acest scop (ce cu greu ar fi putut fi prin dimensiune din safe-urile proprii), se vede acum ameninţat de o preluare directă din partea industriei petroliere ruseşti.

Grupul maghiar are un acţionariat diseminat - cu 39 de bănci străine printre proprietari şi cu un pachet consistent de acţiuni pe bursă - şi participaţia OMV (acum trecută la Surgutneftegaz) era individu