Redactorul-şef al revistei Helion, Cornel Secu, semnează în cel mai recent număr al acesteia, nr.3/2009, editorialul „E timpul...“. Articolul este o „chemare la luptă“, la unirea tuturor forţelor sefiste sub un steag comun, confederativ, pentru a repune lucrurile în regulă, pentru revenirea la normalitate. Care normalitate... nu ştiu dacă a existat cîndva, dar e bine că ne punem problema. Poate că ARSFan (Asociaţia Română de Science Fiction) îşi va da mîna cu SRSFF (Societatea Română de Science Fiction şi Fantasy) şi cu „independenţii“ (sau cei neafiliaţi nici într-una, nici în cealaltă) şi vor crea o asociaţie/federaţie cu adevărat naţională care să organizeze convenţii naţionale, care să impună nişte premii naţionale pentru F&SF la toate categoriile, după un regulament bine stabilit în ceea ce priveşte eligibilitatea, şi nu numai. Zice Cornel Secu: „Formula confederativă poate să asigure desfăşurarea convenţiilor anuale, să decerneze premiile anuale, să delege reprezentanţii români la convenţiile europene şi mondiale, să asigure un calendar naţional anticipaţiei româneşti“. Da, asta ar trebui să se întîmple. E cazul. E timpul să ne unim forţele. Şi, poate, în martie 2010, la aniversarea a 30 de ani de la înfiinţarea Cenaclului Helion, cu o participare largă, să se întîmple şi acest lucru. Are dreptate Cornel Secu: asta este dincolo de orgolii, de partizanate locale, de generaţii. După douăzeci de ani, ar fi timpul ca nouăzeciştii – ajunşi din tineri insurgenţi, uneori contestatari ai optzeciştilor, în postura de dinozauri (în vederea unor tineri insurgenţi douămiişti) – să se ia în serios, să ajungă la concluzia că vîrsta de 40 – 50 de ani este o vîrstă a asumărilor şi să aibă curajul şi determinarea de a lua în mîini destinele literaturii F&SF româneşti. Cornel Secu face o trecere în revistă a lucrurilor care sînt: scriitori, critici, reviste, edituri, club