Inca din momentul cand savantul britanic John Dalton, parintele fizicii moderne, a dezvoltat, la inceputul secolului XIX, teoria structurii molecular-atomice a materiei, oamenii de stiinta au fost Inca din momentul cand savantul britanic John Dalton, parintele fizicii moderne, a dezvoltat, la inceputul secolului XIX, teoria structurii molecular-atomice a materiei, oamenii de stiinta au fost preocupati de posibilitatea de a "pune la treaba" particulele infinitezimale in vederea progresului civilizatiei umane. Treptat, s-a dezvoltat, astfel, nanotehnologia, care ar putea fi definita ca manipularea atomilor si a moleculelor pentru realizarea unor dispozitive superminiaturizate si pentru a conferi noi proprietati materialelor existente. Natura este, desigur, cel mai mare "expert" in materie de nanotehnologie. Invatand de la natura, oamenii pot produce sisteme mai mici, mai usoare, mai rezistete, mai eficiente si, in ultima instanta, mai putin costisitoare, care sa fie folosite in interesul si spre binele lor. De pe acum nanotehnologia isi gaseste expresia in memoria de tip flash si in cipurile computerelor si i se prevede un viitor stralucit in imbunatatirea performantelor unor asemenea materiale si dispozitive cum ar fi polimerii, bateriile obisnuite si bateriile solare, senzorii, pilele de combustie (fuel cells), invelisurile izolatoare, sistemele display etc., etc. De pilda, in urmatorii ani se prevede ca viata bateriilor folosite la telefoanele mobile si alte dispozitive electronice portabile se va prelungi de un multiplu de ori, la fel si capacitatea de stocare a cardurilor de memorie. Deosebit de promitatoare sunt perspectivele in domeniul medicinei. Cu ajutorul nanomedicinei se va imbunatati capacitatea de diagnostic si tratament. Pelicule flexibile incorporand electrozi miniaturali vor ameliora performantele implanturilor de retina ori ale organelor din interioru