Analizarea populaţiilor umane preistorice din sudul Africii a arătat că femelele îşi părăseau casele părinteşti, în timp ce masculii rămâneau cam în aceeaşi zonă, scrieBBC.
O echipă internaţională a găsit şi a examinat bucăţi din dinţii strămoşilor oamenilor, pe care le-au asociat zonelor din care aceştia provin. Astfel, s-a ajuns la concluzia că majoritatea masculilor trăiau toată viaţa în jurul văii aceluiaşi râu, în timp ce femelele se mutau. Comportamente similare au fost observate la cimpanzei, maimuţe bonobo şi la oamenii moderni.
Femelele migrau pentru a nu se împerechea cu membrii familiei
Cercetătorii au examinat peşterile din apropierea oraşului sud-african Johannesburg. Situl conţine două specii de hominizi, dintre care una a trăit acum 2-3 milioane de ani şi care ar putea fi un strămoş direct al oamenilor. Cealaltă a trăit în urmă cu 1,2-2 milioane de ani şi se crede că nu ar face parte dintre strămoşii noştri.
Oamenii de şiinţă au luat probe de smalţ de pe dinţii a 19 hominizi şi au căutat urme ale elementului metalic stronţiu (similar calciului). Acesta poate fi un indiciu al zonei în care au trăit hominizii, deoarece fiecare regiune prezintă un tip diferit de stronţiu.
Rezultatele au arătat că dinţii mai mari, care ar aparţine masculilor, prezentau acelaşi tip de stronţiu, în timp ce dinţii mai mici aveau izotopi diferiţi ai metalului.
Unul dintre molarii examinaţi
Cercetătorii au ajuns la aceste descoperiri din întâmplare, ei fiind interesaţi să afle cum varia dieta hominizilor în funcţie de anotimp. "Rezultatele arată că femelele proveneau din afara văii, însă nu dintr-o regiune foarte îndepărtată. Nu ştim dacă au migrat cu intenţie sau dacă au fost răpite, nu avem cum să aflăm aceste detalii. Un lucru este cert: masculii provin din această zonă, femelele, nu", explică Julia Lee-Thorp, profesor al U
