Istoricul Larry Watts a lansat, astăzi, cea de-a doua carte despre politica internaţională a României în perioada Războiului Rece. În volumul „Cei dintâi vor fi cei din urmă”, Watts analizează atitudinea României, ca actor internaţional, insistând că ţara noastră în epoca Ceauşescu a dus o politică de mediere şi adesea de blocare a influenţei sovietice.

Evenimentul de prezentare oficală a cărţii „Ce dintâi vor fi cei din urmă” a avut loc la Biblioteca Centrală Universitară. Alături de Larry Watts, au mai vorbit despre carte generalul Ioan Talpeş, generalul Teodor Frunzeti, istoricii Mihai Retegan şi Dinu Giurescu. În sală au fost prezenţi şi consilierii prezidenţial Iulian Chifu şi Iulian Fota, dar şi fostul şef al Serviciului Român de Informaţii, Virgil Măgureanu.

Istoricul invocă „paradoxul românesc”

Watts insistă asupra „paradoxului românesc” creat în România lui Ceauşescu din cauza combinaţiei de politici economice şi sociale proaste şi a strategiilor inspirate de politică externă şi spionaj. Astfel, spune Watts, Ceauşescu a încercat o distanţare faţă de Moscova şi faţă de tratatul de la Varşovia. Astfel, deşi România se afla într-o poziţie incomodă faţă de Moscova, aceasta a fost una dintre puţinele state care a cerut ţărilor semnatare ale Pactului de la Varşovia reduceri bugetare pe plan militar şi focusarea în schimb asupra dezvoltării politicilor sociale şi economice. Tot România a fost ţara care a militat ca ţările semnatare ale Pactului să se alăture eforturilor de dezarmare NATO.

„Trebuie să luăm în calcul că, pe lângă dezvoltarea militară, politicile de dezvoltare socio-economice trebuie să devină actuale”, spunea, potrivit lui Larry Watts, Nicolae Ceauşescu în iulie 1989.

România şi-a dorit separarea de sovietici

În cadrul aceluiaşi discurs din iulie 1989, conducătorul Republicii Socialiste România cerea reformarea Pac