Schema aplicata, la recentele alegeri parlamentare, de catre Partidul Social Democrat Roman si Partidul Umanist este plina de invataminte. Formatiuni mici, dar motivate, atat PSDR cat si PUR, au ales calea aliantei cu un partid mai mare pentru a ajunge in forul legislativ. Parteneriatul social-democratilor cu Partidul Democratiei Sociale din Romania a mers atat de bine, incat liderul PSDR - Alexandru Athanasiu - a luat hotararea de a se dizolva in PDSR, spre a forma Partidul Social Democrat.

Pedeseristii i-au primit cu bratele deschise pe membrii pesederisti, cu atat mai mult cu cat ultimii sunt membrii ai Internationalei Socialiste, iar formatiunea lui Adrian Nastase, oricat de bine este ea vazuta in Romania de un anume segment de electorat, tot are nevoie si de recunoastere internationala. In ultimul timp, insa, semnalele venite de la IS nu sunt dintre cele mai imbucuratoare, PDSR (sau PSD) trebuind sa dea dovada, mai intai, de bunele sale intentii social-democrate. La urma-urmei, e un examen cat se poate de util, caci pedeseristii nu se pot lauda (inca?) cu faptul ca au inteles legile democratiei autentice. Iar pe cele ale democratiei sociale (in pofida titulaturii partidului) cu atat mai putin.

Mai puritani, cei din Partidul Umanist Roman se pare ca vor sa mearga pe propria lor cale, cea "umanista", refuzand momentan sa bata palma definitiv cu PDSR. Oricum, patru ani de-acum incolo, cei din PUR se pot lauda ca au senatori si deputati. Ramane de vazut daca si alegatorii PDSR isi vor da seama ca au parlamentari care sa-i reprezinte. Mai ales ca, peste tot, nominalizarile PUR s-au facut exclusiv de la centru. De fapt, acest partid nu exista decat la Bucuresti.

In concluzie, solutia gasita de PSDR si PUR pentru a supravietui politic, nu atat ca partid, ci ca membri de partid, s-a dovedit corecta. Sansa formatiunilor mici este una singura: aso