Într-un sat din judeţul Braşov au rămas doar bătrânii şi copiii. Ceilalţi sunt la muncă, în Italia. Sursa: Codrin Prisecaru

Sătenii din Veneţia de Jos, judeţul Braşov, trăiesc în Italia ca la ei acasă. Ca un făcut, de parcă un simplu nume ar putea face minuni, nişte oameni cu o viaţă construită în jurul muncilor câmpului au fost paraş utaţi cu fruntea sus în ţara Veneţiei celeilalte, aia mai celebră şi cu vreo 270.000 de locuitori mai mult.

Mulţi zic chiar că s-au dat cu gondola pe canalele celebrei urbe. Că au lăsat uneori munca de la câmp pentru a hrăni porumbeii din pieţele italiene şi, câţiva dintre ei, chiar s-au căpătuit în oraşul de pe lagună.

Prin august, când vin „stranierii“ acasă, satul cu 669 de locuitori, îmbătrânit de când tineretul a luat calea Italiei, se umple „de maşini, de frumuseţe“, după cum descrie situaţia Domnica Penciu, o săteancă în vârstă de 70 de ani, a cărei familie atestă paradoxala înfrăţire dintre sătucul din Făgăraş şi oraşul italian.

Să o luăm analitic. Domnica a adus pe lume două fete gemene. Una locuieşte în Veneţia de Jos, judeţul Braşov, cealaltă, aproape de Veneţia, regiunea Veneto, Italia. Şi, mai nou, fiica plecată a adus pe lume o fetiţă, care deocamdată creşte în Veneţia din Făgăraş, sub atenta supraveghere a bunicii de la sat. Cea care, atunci când munca la câmp nu-i dă prea mari bătăi de cap, oftează de-ţi rupe sufletul privind la fotografiile făcute printre gondole.

PESTE HOTARE

Gemenele din cele două Veneţii paralele

Gabriela şi Alina, fiicele Domnicăi Penciu, au venit pe lume în aceeaşi zi. De vreo nouă ani, gemenele trăiesc însă la distanţă, în cele două Veneţii paralele: Gabriela a rămas acasă, Alina şi-a urmat soţul să muncească la o fabrică de cozonaci, undeva în zona Veneţiei italiene. Anul acesta, destinul, filtrat în acce