Multe dintre ritualurile ce se desfăşoară la data de 9 martie au rolul de a puncta sosirea primăverii. În gospodării se dă foc gunoaielor strânse de peste iarnă, astfel încât pământul să înceapă a se încălzi. De asemenea, nu întâmplător oamenii obişnuiesc să lovească de trei ori cu toporul în pământ rostind următoarele: "Tună ger şi ieşi căldură, să se facă poamă bună!".

SCOATEREA PLUGULUI

Pentru a pregăti viitoarele recolte, de Mucenici e bine a scoate plugul afară din bătătură, nu înainte de a-l pregăti după cum spun legile satului. După ce cu puţină vreme în urmă fusese reparat şi trecut prin foc (ca să se cureţe şi să-şi ducă la bun sfârşit menirea), era scos în curte, unde se oficia un ritual vechi de generaţii. Mai întâi se aduceau traistele cu mâncare (fiind vreme de post, se puneau mai ales mămăligă, turte, prune uscate şi, de era gospodina vrednică, şi o fiertură din aceea de legume care întremează organismul) şi vase cu apă sfinţită.

După ce plugul şi boii erau stropiţi cu agheasmă, se aşeza în faţa lor un ou. Dacă rămânea întreg după trecerea animalelor, era un semn că oamenii se vor bucura de recolte bogate. Un colac frumos împodobit (pregătit special la Crăciun şi păstrat la loc ferit) se aşeza între coarnele boilor. Gospodarii plecau cu plugul pe câmp, unde arau, simbolic, prima brazdă. Treaba era socotită încheiată după ce se ospăta fiecare cu merindele din traistă.

OFRANDE DE MĂRŢIŞOR

Şi pentru că veni vorba de colaci, tot la 9 martie, când sunt pomeniţi cei 40 de Mucenici, există obicieiul de a coace în cuptor tot felul de bunătăţi. În unele zone se plămădesc colaci în formă de om, unşi cu miere şi presăraţi cu nucă. Tot un astfel de colac, dar de mai mari dimensiuni - numit "uitata" -, ce întruchipează un om lipsit de vedere, se dă de pomană pentru sufletele celor răposaţi. Alteori se fac mucenici mai