Efectele crizei datoriilor de stat din zona euro, accesul dificil la credit şi începerea programului de restituire a împrumutului de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) anunţă un an dificil pentru România în 2012, iar bugetul se bazează pe estimări prea optimiste, potrivit The Economist.

Într-un articol intitulat "Puneţi-vă centura de siguranţă", The Economist discută bugetul României pe 2012, obiectivele guvernului, perspectivele economice şi situaţia sistemului bancar.

"După doi ani de recesiune şi austeritate, românilor le-ar prinde bine nişte veşti bune. Aşa că anunţul recent că economia a crescut cu 4,4% în trimestrul al treilea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut a fost primit călduros. Însă optimismul nu are şanse să dureze, din cauza efectelor crizei din zona euro, situaţiei dificile din sistemul bancar şi tranşele datorate anul viitor FMI", notează The Economist.

Publicaţia aminteşte câteva dintre măsurile incluse în proiectul de buget pentru 2012, precum îngheţarea salariilor şi pensiilor din sistemul public, introducerea unei cotizaţii suplimentare în sănătate şi privatizarea unor active ale statului.

"Guvernul speră că, prin astfel de măsuri, va reuşi să reducă deficitul bugetar la numai 1,9% din PIB anul viitor, de la 4,4% din PIB în 2011. Însă acest obiectiv depinde de nişte presupuneri cam roz, inclusiv o creştere economică de circa 2% şi o mai bună absorbţie a banilor de la UE", scrie The Economist, adăugând însă că băncile s-ar putea dovedi, în final, cea mai mare problemă a României.

Revista atrage atenţia că 16% din activele din sistem sunt controlate de bănci greceşti, iar autorităţile de la Viena au impus restricţii pe creditarea băncilor austriece în Europa de Est.

O altă "durere de cap" a României este sistemul de sănătate, potrivit The Economist. Pacienţi