Datoriile statale considerabile, criza financiară din zona euro şi problemele socio-economice nerezolvate îi determină pe europenii din NATO să continue procesul de degradare a cheltuielilor pentru apărare. În perioada Războiului Rece, SUA acopereau 50% din cheltuielile NATO. În prezent, contribuţia americană a ajuns la 75%. S-a ajuns la o situaţie în care Alianţa Atlantică nu mai poate funcţiona fără participarea covârşitoare a SUA. Dar şi Administraţia de la Washington, sub presiunea unui deficit bugetar de peste 14.000 de miliarde de dolari, va fi forţată să-şi reducă fondurile alocate pentru Pentagon.
Dificultăţile financiare din Europa s-au agravat progresiv în ultimii trei ani, ceea ce a pus presiuni mari asupra guvernanţilor respectivi pentru a reduce şi mai mult bugetele militare. Ministrul Apărării american, Robert Gates, a declarat recent că NATO se confruntă cu o adevărată criză din cauza degradării contribuţiilor aliaţilor europeni şi a reticenţei lor de a utiliza forţa armată. Chiar şi ţările mai înstărite din Europa precum Franţa, Germania şi Marea Britanie şi-au redus bugetele militare, numărul de soldaţi şi capabilitatea tehnică a forţelor armate.
Germania a renunţat recent la mobilizarea obligatorie. Guvernul de la Berlin a anunţat că intenţionează să disponibilizeze cel puţin 50.000 dintre cei 250.000 de militari din Bundeswehr şi să elimine 9,3 miliarde de euro din cheltuielile pentru apărare în următorii 3 ani. Împreună cu Rusia, China, India şi Brazilia, Germania a refuzat să voteze la ONU în favoarea Rezoluţiei 1973, care a autorizat intervenţia militară NATO în Libia. După deznodământul Războiului Rece, Anglia şi Franţa au fost singurele puteri europene care au alocat mai mult de 2% din produsul intern brut pentru forţele armate.
Recent, Franţa a decis să reducă bugetul pentru apărare cu 3,6 miliarde de euro în următorii d
