Ion IanoSi
Eu – si El. insemnari subiective
despre Ceausescu
Editura Ideea Europeana, Bucuresti,
2006, 192 p.
Cartea precisa, densa, scrisa cu mare vointa de obiectivitate a lui Ion Ianosi, Eu si El – insemnari subiective despre Ceausescu, aparuta recent, la Editura Ideea Europeana, pune sub reflector preconceptii de percepere a unei constructii filozofice vulnerabile fata de „vulgarizare“, de folosire distorsionata, asa cum se intimpla, azi, cu marxismul. Analiza „fiziologiei dictatorului“ este facuta prin prisma cuiva care a trait vreme indelungata in universul dostoievskian. Autorul argumenteaza de ce liderii politici din fosta U.R.S.S. si tarile „lagarului socialist“ – studiu de caz, Romania – nu au fost urmasi legitimi ai teoriei filozofice elaborate in veacul al XIX-lea. Desi trebuie sa recunoastem ca ascendenta marxismului in lume la inceputul secolului al XX-lea a fost incurajata de ceva care provenea din el: fictiunea ca din fiinta umana poate fi extirpat un instinct primordial, simtul proprietatii. Autorul nu-si propune nici sa „reabiliteze“ marxismul, nici sa-l „demonizeze“. El constata numai metamorfozele nefaste suferite de marxism, care avea in vedere tari occidentale cu o societate capitalista bine structurata in decursul a citorva secole, prin ajustarea lui de catre Lenin la feudalismul dominant in imperiul tarist.
Prima mare reconversie a marxismului
„E dificil sa-l diagnostichezi pe Lenin cel de dinaintea lui Stalin, anterior manipularii memoriei sale in folos propriu, dupa cum e anevoios sa-l identifici pe Marx de dinaintea lui Lenin, anterior interpretarii textelor si redistribuirii accentelor in beneficiul proiectatei si apoi infaptuitei revolutii ruse, complet diferita de cea avuta initial in vedere in Occident“, sint termenii in care este pusa problema in ecuatie. Variatele posibilitati d