Aceste cuvinte aparţin celei care şi-a părăsit ţara natală, India, şi care din dragoste pentru marele nostru poet, Eminescu, s-a mutat în România, Amita Bhose. Nu poţi rămâne indiferent în faţa dragostei acestui mare spirit faţă de o ţară ce a adoptat-o, mai ales când observi cu câtă ură îşi privesc românii astăzi pământul strămoşesc.
Bookfest, una dintre manifestările culturale cele mai importante pentru legătura dintre scriitori şi cititori, a avut loc între 9 şi 13 iunie în pavilioanele Complexului Expoziţional ROMEXPO din Bucureşti. Nenumărate cărţi au văzut lumina tiparului şi cititorii au putut avea acces la acest miracol. Două noi volume despre legăturile lui Eminescu cu limba sanscrită şi Amita Bhose au apărut la Editura Cununi de stele.
Volumul "Eminescu şi limba sanscrită" reuneşte în 96 de pagini articolele scrise de cercetătoarea indiană având ca obiect preocuparea lui Mihai Eminescu pentru limba sanscrită, în ordinea apariţiei lor în presa culturală a vremii sau în volum. Sunt articole apărute de-a lungul a 15 ani (1977-1991), care au ca liant dezvăluirea unor noi valenţe ale cunoaşterii limbii sanscrite de către Eminescu. Meritul autoarei este de a demonstra că acesta a fost primul traducător român din limba sanscrită, după cum afirma directoarea Editurii Cununi de stele, Carmen Muşat-Coman, sau Doamna cu proverbe, din "Proverbe şi cugetări bengaleze", cum i se mai spune pentru că poartă mereu un coşuleţ cu proverbe scrise pe bileţele. "După convingerea noastră, pasiunea lui Eminescu pentru sanscrită a pornit de la interesul său în filosofia indiană. Ni se pare că Eminescu a intuit o legătură între filosofie şi ştiinţele exacte; de aceea s-a documentat în cele două materii pentru a ajunge la descifrarea enigmei începutului lumii", spune Amita Bhose.
De asemenea, Editura Cununi de stele a lansat şi "Dialoguri cu Ami
