Avea doar 24 de ani când Stalin i-a înmânat, printr-un decret special la 26 iulie 1945, cea mai înaltă decoraţie de război sovietică, Ordinul "Victoria", acordat anterior doar generalilor Avea doar 24 de ani când Stalin i-a înmânat, printr-un decret special la 26 iulie 1945, cea mai înaltă decoraţie de război sovietică, Ordinul "Victoria", acordat anterior doar generalilor Eisenhower (SUA) şi Montgomery (Marea Britanie). La 20 martie 1946, Mihai I a primit de la americani "Legiunea de merit", în grad de şef comandor. În noiembrie 1947, Mihai I a fost prezent la nunta viitoarei regine Elisabeta a II-a, unde a cunoscut-o pe cea care avea să-i devină soţie, prinţesa Ana de Bourbon-Parma. În ziua de 30 decembrie 1947, a fost silit să abdice, sub presiunea lui Gheorghiu-Dej, a premierului Petru Groza şi a lui A. I. Vîsinski, trimisul lui Stalin în România. A părăsit ţara pe 3 ianuarie 1948 fără ca regimul comunist să-i fi permis să ia în exil ceva bunuri sau valori financiare, în afară de patru automobile personale, transportate în două vagoane de tren. Din ianuarie 1948, Mihai a devenit "prinţ de Hohenzollern", iar în luna martie a aceluiaşi an a denunţat abdicarea sa ca fiind ilegală şi forţată. În luna iunie 1948, Mihai de România s-a căsătorit cu prinţesa Ana de Bourbon-Parma. La început au locuit în Marea Britanie, apoi s-au mutat în Elveţia. Alungat din ţară, Mihai a găsit un sprijin în premierul britanic Winston Churchill, care i-a cerut ministrului de externe să se ocupe în mod serios de regele României. În documentele confidenţiale ale ministerului britanic se menţionează că regele avea probleme financiare serioase, iar venitul său era mai mic de 1.200 de lire sterline pe an. Pe deasupra, trebuia să aibă grijă de soţie şi de cei doi copii. A început să lucreze ca pilot pe avioane comerciale pentru o companie de echipament american. Cetăţenia română i-a fost retra