Pierderile în biodiversitatea Pământului ar putea - în curând - să lovească şi în economiile mondiale, după cum avertizează un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), făcut public de BBC.
Raţiunea este următoarea: dacă, spre exemplu, pădurile se răresc, cursurile de apă sunt acoperite cu alge şi barierele de corali mor, atunci aportul lor în hrănirea populaţiilor şi asigurarea echilibrului climatic va trebui acoperit din bugetele naţionale.
Un proiect denumit Economia Ecosistemelor şi Biodiversităţii şi-a propus să calculeze costurile atrase de degradarea naturii.
A reuşit deja să aproximeze deficitul cauzat, anual, de pierderea pădurilor. Ar fi vorba de o sumă cuprinsă între 2.000 şi 5.000 de miliarde de dolari la nivel mondial.
"Umanitatea şi-a construit iluzia că se poate descurca şi fără biodiversitate, văzută ca o stare periferică a lumii contemporane. Adevărul este că avem nevoie mai mult decât oricând de biodiversitate pe o planetă ai cărei locuitori se vor înmulţi de la 6 miliarde, câţi sunt în prezent, la peste 9 miliarde până în 2050", atrage atenţia Achim Steiner, director executiv al Programului de Mediu al ONU.
Aceste semnale de alarmă pornesc de la o statistică dramatică. Între 1970 şi 2006, abundenţa globală a vertebratelor - grup care include mamiferele, reptilele, păsările, amfibienii şi peştii - a scăzut cu o tremie.
Iar guvernele statelor care şi-au asumat, prin Summitul pentru Biodiversitate ţinut în 2002, în Johannesburg, Africa de Sud, sarcina de a reduce aceste pierderi până în 2012 nu reuşesc să se ţină de cuvânt.
Potrivit ONU, biodiversitatea ajută oameni în patru feluri esenţiale: aprovizionarea, funcţia de reglare - "înghiţirea" poluării sau reglarea frecvenţei ploilor, funcţia culturală - venerarea locurilor sacre sau relaxarea în mediul rural şi, nu în ultimul rând, funcţia de suport pentru