România este singura ţară din Europa de Est care nu a ştiut să cultive o relaţie constructivă cu Rusia. În plan economic, România a atins contraperformanţa de a avea un defi cit comercial
România este singura ţară din Europa de Est care nu a ştiut să cultive o relaţie constructivă cu Rusia. În plan economic, România a atins contraperformanţa de a avea un defi cit comercial în relaţia cu Rusia de peste trei miliarde de euro. În plan politic, relaţia rămâne tensionată.
Atitudinea României faţă de Rusia este considerată de către specialiştii în relaţii externe ca fi ind una construită pe ignoranţa şi chiar oportunismul politic al liderilor de la Bucureşti. Iar relaţiile economice bilaterale sunt o refl exie a relaţiilor politice.
Rusia a investit şi a câştigat, iar România s-a mulţumit să profi te de această situaţie din postura de spectator. E drept, Rusia îşi urmăreşte interesele acţionând de multe ori neortodox, însă această atitudine ar putea fi temperată prin existenţa unui dialog deschis, între doi parteneri de încredere - fără ca România să fi e obedientă.
Gafa - politică de stat
Un exemplu elocvent pentru politica României în relaţ ia cu Rusia s-a derulat la sfârşitul anului trecut. Cu prilejul reuniunii interguvernamentale româno-ruse, la Bucureşti a sosit nimeni altul decât ministrul tehnologiilor informaţionale şi comunica- ţiilor, Leonid Reiman. Pentru opinia publică Reimen era un simplu ministru, însă în lumea diplomaţiei oricine ştie că acesta era unul dintre cei 4-5 colaboratori apropiaţ i ai lui Vladimir Putin.
Un fel de eminenţă cenuşie. Cu ocazia respectivei reuniuni interguvernamentale, Reiman trebuia să se întâlnească cu premierul României, însă nu a fost primit pemotiv că şeful Executivului de la Bucureşti… "are agenda prea încărcată". Reacţiile Moscovei au fost prompte, diplomaţia rus
